Predarea interactivă centrată pe elev

În şcoala centrată pe elev, profesorul capătă la prima vedere o „oarecare paloare”, este evanescent, căci, elevul este miezul problemei. Cadrul didactic exercită roluri cu mult mai nuanţate decât înainte. Succesul la clasă depinde de competenţele profesorului de a crea oportunităţile optime de învăţare pentru fiecare elev. Profesorul acţionează mereu, dar adecvat şi adaptat nevoilor grupului. Este important ca elevul sa nu lucreze singur ci sa colaboreze cu grupul/grupurile de colegi.

Iată câteva modalităţi pentru a forma rapid grupuri:

cărţi de joc

Dacă doriţi să formaţi grupuri de 4 membrii, folosirea cărţilor de joc este foarte utilă. Veţi folosi atâtea grupuri de cărţi câte grupuri vreţi să formaţi. Dacă urmează să lucraţi cu 7 grupe de exemplu, amestecaţi aşii, popii, valeţii, damele, decarii, nouarii, optarii. Elevii urmează să tragă fiecare cate o carte şi să se grupeze apoi la masa de lucru marcată în prealabil cu una din cele 7 cărţi. Se vor forma astfel: grupul decarilor, popilor, valeţilor etc.

cartoane cu numere

Hotărâţi numărul de grupuri şi numărul de membri al fiecăruia. Scrieţi numerele corespunzătoare numărului de grupe pe tot atâtea cartoane câţi membrii doriţi să fie în fiecare grup. Amestecaţi cartoanele numerotate şi cereţi elevilor să tragă câte unul. Vor afla astfel numărul grupului din care fac parte. De exemplu doriţi să formaţi 6 grupuri de câte 5 membrii. Faceţi 30 de cartoane, câte 5 din fiecare din numerele de la 1 la 6. Plasaţi câte un număr de la 1 la 6 pe cele 6 mese de lucru unde elevii se vor regrupa în funcţie de cartonul tras.

cartonaşe cu diferite simboluri

Procuraţi jocuri puzzle pentru copii mici (4-6 piese). Folosiţi câte un puzzle pentru fiecare grup. Amestecaţi fragmentele de imagine şi cereţi copiilor să recompună pozele. Se constituie astfel grupele.

aniversarea

Puteţi grupa elevii în funcţie de lunile în care s-au născut. Această distribuţie este inegală şi trebuie luată decizia a modului de grupare a lunilor în funcţie de numărul copiilor (de exemplu – un grup al celor născuţi în ianuarie şi februarie, un grup al celor născuţi în martie).

materiale de lucru

Puteţi grupa elevii în funcţie de materialele pe care le distribuiţi. Acestea pot avea marcaje de papetărie de tipul:

fişe de lucru prinse cu clame de diferite culori;

fişe de lucru pe hârtii/cartoane de diferite culori;

etichete cu diferite simboluri etc.

Pentru ca predarea centrata pe elev sa nu fie o simpla utopie va voi prezenta cateva metode ce se pot aplica in aceasta situatie :

Prelegerea este fără îndoială cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. În acest sens este tipică imaginea profesorului la catedră care vorbeşte elevilor care stau cuminţi în bancă.Cu puţină „sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile elevului. Din această perspectivă, dascălul trebuie să se preocupe de:

stimularea interesului elevilor prin:intrarea în prelegere prin intermediul unei poante, poveşti, imagini captivante şi în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii;

prezentarea unei probleme pe care se focalizează prezentarea;

lansarea unei întrebări incitante.

aprofundarea înţelegerii elevilor prin:

folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării;

dublarea verbalului cu alte coduri – oferirea de imagini grafice şi alte materiale ilustrative; folosirea limbajului corporal.

implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:

pentru a incita elevii la a oferii exemple, analogii, experienţe personale;

pentru a da răspunsuri la diferite întrebări;

pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate.

evitarea unui punct final la final!

încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/aplicaţie care urmează să fie rezolvate de elevi;

solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona.

Brainstorming sau asaltul de idei reprezintă formularea a cât mai multor idei - oricât de fanteziste ar putea părea acestea – ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul „cantitatea generează calitatea”.

O asemenea activitate presupune o serie de avantaje:

Implicarea activă a tuturor participanţilor.

Dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluţiei optime.

Exprimarea personalităţii.

Eliberarea prejudecăţii.

Exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului.

Dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia.

Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape:

Alegerea temei şi a sarcinii de lucru.

Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor.

Nimeni nu are voie să facă observaţii negative:

Înregistrarea tuturor ideilor în scris pe tablă.

Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute la o zi).

Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care reprezintă diferite criterii.

Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici.

Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă atenţiei. În această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi contraindicaţiile care apar.

Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat

Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie.

Pentru a folosi această metodă puteţi parcurge următoarele etape:

Elevii formează perechi şi fac o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp construiţi pe tablă un tabel cu următoarele coloane: ştiu/vreau să ştiu/am învăţat.

Cereţi apoi câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notaţi lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga.

În continuare ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notaţi aceste întrebări în coloana din mijloc.

Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.

După lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-am formulat înainte de a citi textul şi pe care le-am trecut în coloana „vreau să ştiu”. Vedeţi la care întrebări s-au găsit răspunsuri în text şi treceţi aceste răspunsuri în coloana „am învăţat”. În continuare, întrebaţi-i pe elevi ce alte informaţii au găsit în text, în legătură cu care nu au pus întrebări la început.

Mozaicul presupune următoarele etape:

Împărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.

Prezentarea succintă a subiectului tratat.

Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere.

Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au numărul 1 vor forma un grup s.a.m.d..

Învăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot preda ceea ce au înţeles colegilor din grupul lor original.

Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membrii.

Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa.

Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei. Elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie verticală. În partea stângă li se cere să noteze un pasaj dintr-un text care i-a impresionat. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj. După ce elevii au realizat lectura textului jurnalul poate fi util in faza de reflecţie.

SINELG (Sistemul Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi Gândirii)

Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune).

Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de plecare pentru lectură.

Presupune următoarele etape:

În timpul lecturii elevii marchează în text, cunoştinţele confirmate de text, cunoştinţele infirmate, cunoştinţele noi, cunoştinţele incerte.

După lectură informaţiile se trec într-un tabel.

Informaţiile obţinute individual se discută în grup, apoi se comunică de către grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel la tablă.

CUBUL

Metoda presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. Sunt recomandate următoarele etape:

Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează.

Anunţarea temei.

Împărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului.

Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

Compară: ce este asemănător, ce este diferit.

Analizează: spune din ce este făcut.

Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?

Aplică: la ce poate fi folosită?

Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.

Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe.

Afişarea formei finale pe tablă.

Bulgărele de zăpadă

Această metodă presupune focalizarea elementelor asupra celor esenţiale. Se recomandă următoarele etape:

Împărţirea grupului în echipe de 7-8 persoane.

Enunţarea temei.

Ierarhizarea ideilor.

Discuţia

Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi idei. Ea are următoarele avantaje:

Crearea unei atmosfere de deschidere.

Facilitarea intercomunicării şi a acceptării punctelor de vedere diferite.

Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple.

Optimizarea relaţiilor profesor-elev.

Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei.

Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog.

Eseul de 5 minute

Este o modalitate eficientă de a încheia ora, îi ajută pe elevi să-şi adune ideile legate de lecţie, dă profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat în acea oră.

Acest eseu cere elevilor: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta.

Profesorul strânge eseurile şi le foloseşte pentru planificarea lecţiei următoare.

Ciorchinele

Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei, presupune următoarele etape:

Se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul tablei.

Se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.

Pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care par a fi conectate.

Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile.

Turul galeriei

Presupune evaluarea interactivă şi formativă a produselor realizate de grupul de elevi.

În grupuri de 3 sau 4, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate finaliza într-o diagramă.

Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.

La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs.

După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte.