LUCRARE CONCURS

UNIVERSITATEA “PETROL SI GAZE”, PLOIESTI






STRESUL LA ADOLESCENTI SI IMPLICATIILE ACESTUIA IN PLAN EDUCATIV


COORDONATOR: AUTOR:
MIHAELA SUDITU BUDICA ANA-MARIA
gr. 4528. P.I.P.P



















-2010 –






CUPRINS

Argument........................................................................ 3

Capitolul 1. Stresul psihic. Delimitari conceptuale. Manifestare. Metode de reducere a strsului.
1.1. Conceptul de stres..................................................... 4
1.2. Eustres-ul sau “stresul pozitiv”................................. 4
1.3. Distres-ul sau “stresul negativ”................................. 5
1.4. Toleranta la stres....................................................... 5
1.5. Stresul – raspuns in fata situatiilor stresante-........... 6
1.6. Cum recunoasten stresul. Simptome........................ 7
1.7. Metode, tehnici de reducere a stresului.................... 8
Capitolul 2. Ipoteze. Obiective. Esantion. Metode si instrumente de cercetare.
2.1. Ipotezele si obiectivele cercetarii.............................. 11
2.2. Esantionul.................................................................. 11
2.3. Metode si instrumente folosite.................................. 12
Capitolul 3. Rezultate. Analize. Solutii.
3.1. Rezultate. Interpretare cantitativa............................. 13
3.2. Interpretare calitativa................................................ 14
3.3. Analize...................................................................... 15
3.4. Solutii........................................................................ 15


Concluzii............................................................................ 17
Anexe................................................................................. 18
Bibliografie…………………………………………….... 22








-Argument-

Motivul care m-a facut sa aleg aceasta tema de cercetare a fost faptul ca in timpul liceului am cunoscut diversi profesori, fiecare cu metodele proprii de predare si evaluare si am observat ca modul in care acestia evalueaza, provoaca o serie de stari din partea elevilor cum ar fi : tensiune, incordare sau diconfort dar si interes, preocuparea fata de subiect.
Un alt motiv pentru care am ales aceasta tema a fost faptul ca unii adolescenti, desi au probleme prefera sa nu discute nici cu profesorii nici cu psihologul scolii iar stresul acumulat din cauza reprimarii unor motivatii(trebuinte, dorinte, aspiratii) sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme pot duce la absenteism, comportamente indezirabile si abandon scolar.
Cand ne gandim la stresul provocat de mediul scolar in general nu trebuie sa ne gandim doar la evaluare sau la cerintele din partea profesorilor ci trebuie sa ne gandim la multiplele schimbari ce au loc in adolescenta si care daca nu sunt percepute ca niste lucruri normale, care se intampla tuturor , pot provoca nesiguranta in fortele proprii, stima de sine scazuta, izolere, stres si chiar depresie.
Pentru adolescenti, scoala reprezinta locul unde acestia isi etaleaza vestimentatia, infatisarea fizica, vocabularul, banii. Toti vor sa arate ca sunt diferiti, ca se pot integra intr-un grup de prieteni, ca pot tine piept adultilor (in acest caz profesorilor) prin impotrivirea fata de reguli, activitati neacceptate in interiorul scolii cum ar fi: fumatul, consumul de alcol, consumul de droguri, limbajul vulgar, vestimentatia nepotrivita impreuna cu machiajul si frizuri excentrice . Toate aceste comportamente in interiorul scolii atrag atentia asupra faptului ca exista o problema.
Asadar mi-am propus ca prin aceasta cercetare sa identific principalii factori stresori, modul in care elevii reactioneaza in prezenta acestora si modalitatea prin care se pot rezolva aceste probleme .
Scopul meu este sa aflu cum percep adolescentii starea de stres si daca sunt constienti de existenta acesteia si prin ce mijloace reusesc sa-i faca fata, daca apeleaza la psihologul scolii si daca nu, dince cauza nu o fac.
Vreau sa aflu ce metoda de evaluare le trezeste interesul sau li se pare cea mai eficienta, daca ii influenteaza felul de a fi al profesorilor , daca fac fata fluxului de cunostinte ce trebuiesc insusite.
As dori ca prin rezultatele optinute din aceasta cercetare sa-mi dau seama cum putem sa transformam scoala intr-un loc in care elevii se simt in siguranta, in largul lor, unde li se respecta toate drepturile, unde evaluarea reprezinta doar o modalitate prin care profesorul sa-si dea seama de nivelul de conostinte al elevului si nu una prin care sa-pedepseasca, unloc in care adolescentul isi formeaza personalitatea , unde pot stabili relatii bazate pe respect si incredere cu profesorii lor, cu dirigintele, colegii, in final un loc in careelevii vin impinsi de o motivatie intrinseca si nu de frica evaluarii.



Cap. 1. Stresul psihic.Delimitari conceptuale. Manifestari. Metode de reducere a stresului.

1.1.Conceptul de stres;

Datoram lui Selye introducerea conceptului de stres definit ca o reactie generala nespecifica a organismului la actiunea externa a unor factori –agenti stresori- de natura variata: fizica, chimica ,biologica si psihica.
O definitie sintetica actuala a “stresului general este cea data de A.von Eiff”:”reactie psihofizica a organismului generata de agenti stresori ce actioneaza pe calea organelor de simt asupra creerului,punandu-se in miscare –datorita legaturilor cortico-limbice cu hipotalamusul- un sir intreg de relatii neuro-vegetative si endocrine cu rasunet asupra intregului organism”
Mai recent Deverenco prezinta o definitie psiho-biologica a stresului, inspirata de teoria cognitiva a stresului elaborata de scoala lui Lazarus. Astfel,in aceasta definitie accentul este pus pe ”dezechilibrul biologic, psihic si comportamental ,dintre cerintele mediului fizic ambiental sau social si dintre resursele –reale sau percepute ca atare- ale omului de a face fata (prin ajustare sau adptare) acestor cerinte si situatii conflictuale.” (Deverenco 1998)
Odefinitie mai potrivita, oarecum descriptiva –dar incluzand majoritatea circumstantelor de declansare a stresului- data de M.Golu: “stare de tensiune, incordare, disconfort, determinata de agenti afectogeni cu semnificatie negativa (in cazul distres-ului) sau pozitiva (in cazul eustres-ului)”, de frustrare sau reprimare a unor motivatii (trebuinte, dorinte, aspiratii inclusiv subsolicitarea), de dificultatea sau imposibilitatea rezolvarii unor probleme. (“Elemente de psihosomatica generala si aplicata” I.B.Iamandescu, pag. 42.)
1.2. Eustres-ul sau “stresul pozitiv”

Eustres-ul sau “stresul pozitiv”poate avea aceeasi intensitate ca distres-ul sau stresul negativ, numai ca actioneaza in sens opus, are efecte benefice asupra organismului uman si apare in cazul in care agentii stresori au o semnificatie favorabila pentru individ declansand veritabile afecte pozitive (bucurie intensa, extaz, triumf, rasul in hohote), rasul avand cel mai benefic rol asupra organelor si aparatelor insa, in cazuri izolate poate declansa o criza de astm si chiar decesul in cazul persoanelor cu cardiopatii severe.
Eustres-ul este un stres pshihic acut (fericirea)-atunci cand este cronica-, nu are amplitudinea paroxistica a stresului dar constituie un fundal afectiv (cu numeroase conotatii cognitive si emotionale), cu un rol favorabil asupra individului, in plan psihic si somatic, manifestarea frecventa a eustres-ului producand o crestere a imunitatii antiinfectioase si antitumorale.
Stresul psihic reprezinta doar o parte din totallitatea formelor de stres la care este supus in mod curent organismul uman. dintre celelalte forme de stres care pot onfluenta organismul amintim aici stresul fizic (de exemplu, insolatia), stresul chimic(de exemplu, o intoxicatie) si stresul biologic (de exemplu, o infectie cu un germen patogen).

Stresul psihic (sau psihologic, dupa unii autori) reprezinta insa o categori aparte prin faptul ca, desi stimulii se pot afla la exterior, cauza stresului se afla in psihicul uman, ea este o reprezentare mintala a unai situatii pe care se grefeaza un coeficient emotional-afectiv si care poate duce, in cazul distres-ului, la dereglari si disfunctii ce pornesc de la nivel cognitiv si se pot extinde pana la nivel fiziologic. (“Psihologia adolescentului si a varstelor adulte” Ana-Maria Marhan si Cristian Vasile, pag.76.)
Stresul este un proces in care relatia dintre o persoana si mediu se schimba, iar organismul incearca sa gestioneze(coping-cope) agentul stresor. Procesul implica patru etape:
1) Stresorul este perceput ca o amenintare.
2) Organismul isi mobilizeaza resursele pentru aparare.
3) Organismul incearca sa reziste sau sa-si ajusteze anumite functii ca raspuns la agentul stresor.
4) Apare unul dintre urmatorele trei rezultate:
- adaptare;
- neadaptare si tensiune (dezechilibrare, boli);
- adaptare initiala cu tensiune reziduala (sau adaptare intarziata).
Stresorii variaza in intensitate si gradul de amenintare al persoanei\populatiei, ceea ce a determinat impartirea lor in agenti stresori care perturba excesiv si brusc viata unui individ si care determina stresul acut si agenti care afecteaza cate putin zi de zi sau periodicfara a induce perturbari excesive si bruste si care determina stresul cronic. (“Psihologia adolescentului si a varstelor adulte” Ana-Maria Marhan si Cristian Vasile, pag.76.)
1.3. Distres-ul sau “stresul negativ”

Distres-ul este diferit fundamental de eustres atat din punct de vedere al agentilor stresori (care sunt stimuli cu semnificatie negativa pentru individ), cat si al consecintelor sale pentru organism care sunt in general nefavorabile.Distres-ul este o notiune care desemneaza stres-urile cu potential nociv pentru organism. in general, in literatura de specialitate se face referire la acest tip de agenti nocivi, chiar daca este utilizata denumirea generica da stres. In cazul distres-ului sunt eliberate catecolamine (in special noradrenalina si adrenalina) –care pot favoriza bolile cardio-vasculare- si cortizolul, care scade rezistenta organismului fata de infectii si fata de cancer. („Psihologia adolescentului si a varstelor adulte”, Ana-Maria Marhan si Cristian Vasile, pag. 77.)

1.4. Toleranta la stres

Abilitatea de a face fata sau de a trece cu bine peste anumite evenimente sau situatii stresante fara a dezvolta simptome fizice sau emotionale se numeste toleranta la stres. Aceasta abilitate se bazeaza pe 1.-capacitatea de a alege mai multe actiuni pentru a face fata stresului adica de a alege metoda potrivita pentru situatuia respectiva; 2.-o dispozitie optimista fata de noi experiente si schimbare in general si fata de abilitatea de a rezolva problemele eficient; 3 –un sentiment ca poti controla sau influenta situatiile stresante ramanand calm si mentinandu-ti controlul.
Toleranta la stres include si necesitatea de a avea mai multe raspunsuri pentru situatiile stresante. Aceasta se asociaza cu capacitatea de a fi relaxat si linistit si de a face fata dificultatilor cu calm fara sa te lasi purtat de emotii puternice. Oamenii care au o buna toleranta la stres tind sa faca fata crizelor si problemelor in loc sa se dea batut in fata sentimentelor de neajutorare si deznadejde.

Anxietatea care rezulta deobicei atunci cand acest comportament (toleranta la stres) nu functioneaza cum trebuie, are un efect negativ asupre tuturor performantelor deoarece contribuie la problemele de concentrare, dificultatea de a lua decizii si probleme somatice cum ar fi tulburari ale somnului. („Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.192.).
Simptomele stresului pot mima boli ale inimii, plamanilor sau chiar tiroida, stresul devenind una dintre cele mai raspandite boli ale erei noastre. S-a dovedit faptul ca modul in care ne simtim are un impact enorm asupra functiilor corpului nostru –bataile inimii, ritmul respirator si tensiunea. Echilibrul emotional al unei persoane are un efect circular fata de toleranta la stres astfel cu cat esti mai stabil emotional cu atat mai mult vei face fata lovitururilor vietii si te vei simtii mai bine atat din punct de vedere fizic cat si psihic.
Inabilitatea de a face fata tresului poate sa duca deobicei la anxietate, depresie, o slaba concentrare, imposibilitatea de a lua decizii si tulburari ale somnului impreuna cu o serie de simptome fizice cum ar fi : dificultati de respiratie, dureri in piept, diaree, palpitatii si greata. . („Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.193).

1.5. Stresul –raspuns in fata situatiilor stresante-

Stimulul care duce la aparitia stresului se numeste stresor. Exista doua categorii de factori stresori(Girdano, Everly&Dusek 2001.):
a . „psychosocial stressors” (include stresori bazati pe personalitate)
b . „biogenic stressors”
Stresorii psihosociali au devenit factori de stres prin interpretarea cognitiva a evenimentului, acesta fiind modul in care au fost interpretati, sensul care le-a fost repartizat.(Ellis, 1973; Lazarus, 1966,1991; Lazarus &Folkman, 1984; Meichenbaum, 1977). Selye spunea : “It’s not what happens
to you that matters, but how you take it.” (Nu conteaza ce ti se intampla, ci cum reactionezi la ceea ce ti se intampla). Epitectus :”Men are disturbed, not by things, but the views which they take of them”.(Oamenii nu sunt deranjati de lucruri in sine ci de viziunea pe care o au despre ele)
“Biogenic stressors”nu necesita o apreciere cognitiva pentru a presupune calitatile factorului stresor. (“A Clinical Guide to the Treatment of the Human Stress Response”, George S.Everly, Jr.& Jeffrey M. Lating, pag. 9.)

Kirtz si Moos (1974), spuneau ca stimulii sociali nu afecteaza in mod direct individul, ci mai degraba reactiile individului fata de mediul inconjurator sunt in concordanta cu interpretarea pe care o face stimulilor mediului. Aceste interpretari sunt influentate de variabile cum ar fi componentele personalitatii, statusul si comportamente ale rolului social.
Stresul este un raspuns sau o reactie la anumiti stimuli. Notiunea stresor-raspuns la stres este ilustrata in figura 1.1. .) (“A Clinical Guide to the Treatment of the Human Stress Response”, George S.Everly, Jr.& Jeffrey M. Lating, pag. 9.)






Raspunsul a stres reprezinta o reactie fiziologica dupa cum este definit in traditia Selyeana, “un mecanism fiziologic de mediere”. Mai specific raspunsul la stres poatefivazut ca o legatura fiziologica intre orice stresor dat si efectul sau asupra unui organ . (fig. 1. 2.) (“A Clinical Guide to the Treatment of the Human Stress Response”, George S.Everly, Jr.& Jeffrey M. Lating, pag. 9.)

Figure 1.2. The stress response as a mechanism of mediation


1.6. Cum recunoastem stresul. Simptome.

Stresul se manifesta in mod dierit de la persoana la persoana, indicatori ai stresului putand fi fizici -tensiune in gat, spate sau umeri, dureri de cap dificultati in respiratie,somn intrerupt, pierderea apetitului, dureri si intepaturi de inima- si psihici –ni se strica dispozitia, aparitia anxietatii si a depresiei, aparitia unor ganduri ca: “Asta este prea mult de suportat; Nu mai pot sa fac fata; Cum sa ies din asta?;Mi-as dori ca problemele mele sa dispara pur si simplu; Poate face cineva ceva ca sa ma ajute?”
Din punct de vedere comportamental majoritatea persoanelor se comporta la fel, nu pot sta locului, merg de colo, colo framantandu-simainile, isi misca mana prin par. Opusul agitatiei este de a sta nemiscat uitandu-te in gol ore intregi, sau te retragi devreme la culcare unde te uiti pe tavan.(„Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.195.).
Referitor la comportamentul individual in cursul unui stres psihic-cronic in special- remarcam excese referitore la substitutul drogului (tigari, alcol, cafea) , scaderea randamentului profesional, refuzul muncii si al adoptarii responsabilitatilor, inchiderea in sine, neglijarea aspectului fizic ca si a unor norme sociale (Luban Plozza si colab.)
Stresul psihic este deci o reactie de adaptare la o multitudine de factori rezultand intr-o situatie care solicita structurile reglatoare, cele mai inalte ale organismului (psihicul) amenintandsa le deregleze activitatea si celorlalte organe din subordine.Luban Plozza si colab. considera stresul ca pe o reactie la stimulii ambientali care implica semnale de aparare si de adaptare, privindu-l ca pe un sistem de protectie pentru orice tip de stimuli. (“Elemente de psihosomatica generala si aplicata” I.B.Iamandescu, pag. 47.)
Rezistenta foarte mare a psihicului dar si a celorlalte componente face in asa fel incat raspunsul adaptativ chiar daca este dat de un consum mare de energie sa nu lase urme vizibile decat asupra unui numar mic de subiecti deobicei persoane cu diferite boli. Dar in functie de individ stresul psihic lasa in urma lui doua posibile modificari ale „starii sistemului” reprezentat de intregul organism:
-cresterea fata de solicitari ulterioare identice sau similare
-aparitia unei adevarate „vulnerabilitati fata de stres” (“Elemente de psihosomatica generala si aplicata” I.B.Iamandescu, pag. 48.)
Deci stresul psihic reprezinta un moment de solicitare al intregului organism, chiar daca agresiunea agentului stresor se exercita initial asupra psihicului, deoarece acesta influenteaza prin relee multiple psihosomatice, activitatea tuturor componentelor organismului.

1.7.Metode, tehnici de reducere a stresului

In functie de personalitate exista indivizicare sunt predispusi in fata stresului acestia caracterizandu-se prin anumite trasaturi de personalitate care favorizeaza aparitia acestuia. Aceste trasaturi se numesc “trasaturi disimunogene” si reflecta o atitudine negative fata de viata stand la baza neadaptarii individuale in cazul aparitiei agentului stresor. Acestea sunt:
-firea anxioasa
-personalitatea depresiva
-nevrotismul
Trasaturile imunogene sunt trasaturi care favorizeaza adaptarea individuala in situatii de stres. Acestea pot da tonul unei stari de echilibru psihofizic al individului sau pot determina initierea unei stari de dezechilibru. Acestea sunt:
-optimismul
-rezistenta
-locul de control intern
-autoeficacitatea
Incercarea de a intelegereletia dintre evenimentele negative si abilitatea noastra de a le face fata are origini mai indepartate. In 1915, Freud presupunea ca ceea ce numea el “mecanism de aparare”, este un proces elaborat inconstient implicand stapanire de sine si rationalizari bine implementate.
La teoria lui Freud au fost adaugate alte teorii mai tarziu in 1970, de catre cercetatorii care credeau ca, din contra, situatiile stresante, deobicei elibereaza strategii constiente pe care oamenii aflati in situatii de stres le-au dezvoltat pentru a le face fata. Acestea sunt niste vesti foarte bune pentru cei care sufera de stres. Daca Freud ar fi avut dreptate, atunci procesele inconstiente ar fi trebuit sa fie sondate si descoperite prin mijloace cum ar fi terapia intensiva, o solutie dificila.
Dar daca stresul poate fi inlaturat cateodata instantaneu de catre persoanele implicate, depinzand de ceea ce-si spun lor insisisi de felul in care se comporta, atunci conditia este mult mai deschisa spre imbunatatire. (“ Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.197.).
Daca manifestam simptome ale stresului in fata cererilor si a provocarilor, este foarte probabil sa riscam sa avem experiente emotionale de anxietate, panica sau sentimente de deznadejde, care ne va distruge abilitatea de a rezolva probleme, de a avea un comportament increzator si sigur. Simptomele psihice de tensiune cronica, -dereglari respiratorii- ne vor golii de vitalitate si ne va fi foarte dificil sa ne concentram si sa fim atenti.Toate aceste dizabilitati create vor duce cu siguranta la incompetenta si insucces.

Indivizii care nu au o buna toleranta la stres tind sa se „dezmembreze”, sa fie coplesiti prin doua modalitati:
-unii se simt foarte anxiosi si agitati, frustrati si ingrijorati, neajutorati si deznadajduiti, demoralizati si apatici.
-ceilalti s-ar putea sa nu se simta inconfortabil emotional dar pot manifesta simptome fizice ca insomnia, ritm accelerat al batailor inimii, dificultati in respiratie, greata, diaree si dureri de cap sau mancarimi necrutatoare.
Indivizii care si-au dezvoltat aceasta abilitate de toleranta in fata stresului, nu au aceste simptome si din contra raman calmi si atenti cand sunt sub presiune. Acestia nu se razbuna pe ceilalti pentru dificultatile lor, au capacitatea de a se relaxa, sunt descrisi ca rezistenti si ageri, se pot prezenta cu incredere, gandesc clar si pot evalua imprejurimile intr-un mod realistic. (“Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.197.).

Toleranta la stres serveste ca o masura de prevenire, ajutandu-ne sa ne protejam de tensiune crescuta, boli ale inimii si ulcer. Este capacitatea de a ramane calmsi linistit, de a face fate dificultatilor fara a fi luat prin surprindere de emotii puternice. Iti da posibilitatea sa preiei controlul asupra problemelor tale una cate una in loc sa te predispui starii de panica.
Sunt trei elemente cheie care te pot scapa de stres:
-capacitatea de a planifica un curs de actiuni pozitive care sa limiteze stresul
-abilitatea de a-ti mentine o atitudine optimista in fata schimbarilor imediate si experientelor negative
-capacitatea de a simtii ca ai control sau cel putin influenta asupra evenimentelor care induc stresul.
Este foarte usor sa catastrofezi o situatie numai prin a spune „O sa am o cadere nervoasa, este absolut imposibil pentru mine sa fac asta.” Aceste credinte duc garantat la un ciclu de stari nervoase.
Atunci cand esti aglomerat sau ai primit o veste proasta trebuie sa te gandesti intotdeauna la partea buna a lucrurilor pentru ca exista o parte buna in orice. Daca nu stii ce sa faci mai intai, primul pas este de a-ti selecta prioritatile, si de a le rezolva una cate una. Toate acestea se pot realiza, iar stresul devine controlabil si panica dispare. toleranta la stres se poate invata si odata invatata, iti ofera eliberare si imbunatatirea starii de sanatate si iti da posibilitatea de a devenii mai flexibili si mai adaptabili pe viitor. (“Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.195.).
Exista o serie de exercitii care iti pot reduce stresul si simptomele sale inconfortabile. Nu trebuie sa astepti pana te cufunzi intr-o criza ci trebuie sa faca parte din obiceiusile tale zilnice. Pentru ca se secreta endorfina aceste exercitii au un efect real in reducerea simptomelor stresului, te invioreaza si recapeti controlul asupra corpului tau. Dintre acestea amintim cateva:
“Diaphragmatic or belly breathing”, se refera la un exercitiu de respirat, trebuie sa te retragi intr-un loc izolat, sa-ti dai jos camasa, tricoul si pantofii, sa te intinzi pe spate si sa inchizi ochii. Aseaza-ti o mana pe piept si cealalta pe pantec,respira normal si observa ce se intampla. Concentreaza-te sa schimbi acel model de a respira, pastrandu-ti pieptul si cutia toracica cat mai imobil posibil trage aer prin nas si da-i voie pantecului sa se extinda si sa ajute inspiratia. Apoi expira incet prin gura partial deschisa . Prin practica vei fi capabil sa lasi pantecul sa inspire pentru tine iar contractarea acestuia va face aerul sa iasa . Repeta acest ciclu timp de 5 minute iar dupa acest timp te vei simtii revigorat si relaxat.
Poti recurge la acest exercitiu in timpul crizelor pentru reducerea tensiunii, in timp ce stai asezat, in picioare sau chiar in timp ce mergi. Daca nu poti sa inchizi ochii concentreaza-te pe un obiect din imediata imprejurare si repeta ciclurile respiratiei de cate ori vrei. (“Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.195.).
“Acupressure” –lucreaza pe acelasi principiu ca acupunctura si masajul Shiatsu. Folosind degetul mare pentru apasare, apasa pe partea moale dintre degetul cel mare si celelalte degete din fata cu degetul de la mana cealalta. Senzatia va fi umpic inconfortabila dar nu dureroasa, mentine presiunea pret de 5 secunde, repeta si la cealalta mana si apoi repeta ciclul de inca 2 ori. Senzatia de tensiune ar trebui sa dispara. (“Emotional inteligence and your success”, Steven J.Stein,Ph.D. and Howard E. Book, M.D, pag.195.).

O alta cale de a scapa de stres este de a-ti da o “worry break” –sa spui stop grijilor pentru un timp-. Scrie o lista cu toate lucrurile pe care trebuie sa le faci pe o foaie de hartie, sigileaz-o intr-un plic si scrie un anumit timp pe el ex: 7:15 pm.. acum ca problemele au fost sigilate, trebuie sa promitica nu te vei mai gandi la ele decat cand va venii momentul scris pe plic. La acel moment scoate hartia cu lista, studiaz-o bine vreo 3 minute dupa aceea sigileaz-o la loc repetand procesul. Succes !






















Cap. 2. Ipotezele si obiectivele cercetarii. Esantionul. Metode si instrumente folosite.

2.1. Ipotezele si obiectivele cercetarii

Pentru aceasta cercetare am avut urmatoarele ipoteze si obiective:
Ip.1. Daca profesorii folosesc metode adecvate pentru evaluare, atunci elevii nu mai sunt stresati de aceasta.
Ip. 2. Daca profesorii sunt mai deschisi, mai sinceri fata de elevi, atunci acestia isi vor comunica nevoile, dorintele si problemele.
Ip. 3. Daca profesorii ii considera pe adolescenti niste adulti in devenire, atunci si elevii devin mai responsabili.
Ip. 4. Cu cat mai mult inteleg elevii starile de stres si ce le provoaca, cu atat mai mult vor putea sa le faca fata mai usor.
O. 1. Stabilirea celei mai eficiente metode de evaluare a elevilor fara a provoca din partea acestora manifestari stresante.
O. 2. Identificareaunei modalitati eficiente prin care profesorii pot face pe elevi sa discute despre problemele lor.
O. 3. Stabilirea unui set de reguli care trebuiesc respectate atat de profesori cat si de elevi in vederea stabilirii unei relatii bazate pe incredere si respect.
O. 4. Stabilirea unui program in care psihologul le vorbeste elevilor despre stres si modalitatile prin care se poate reduce.

2.2. Esantionul

Am ales pentru aceasta cercetare un esantion de 88 de elevi, cuprinsi intre 16-17 ani, dintre care, 55 reprezentad clasa a X-a F si clasa aXI-a E, specializarea “Limbi moderne” in cadrul Liceului Teoretic “Stefan cel Mare ” iar 33, reprezentand clasa a X-a A si clasa a X-a B apartinand Colegiului National “Alexandru Vlahuta” – Ramnicu-Sarat, Jud. Buzau.
Elevii au fost selectati in functie de varsta , pentru a se incadra in limita de varsta a adolescentei, de nivelul de pregatire si in functie de interesul pe care il acorda scolii si activitatilor specifice acesteia.
Liceele pe care le-am ales sunt licee bune din Judetul Buzau, au rezultate foarte bune in randul absolventilor iar profesorii din cadrul acestora sunt bine pregatiti.
Interesul meu este de adescoperii factorii stresori care duc la aparitia stresului la adolescenti in mediul educativ si consider ca acesti factori vor fi mai putini in liceele bune decat in cele mai slabe (ma refer acum la metodele de evaluare folosite, prezenta psihologului in scoala, relatia dintre elevi, felul de a fi al profesorului, activitatile pe care le fac la orele de dirigentie , favorizarea elevilor si comunicarea dintre elevi si profesori) fapt ce-mi va permite sa sustin ca aceste rezultate se potrivesc unei populatii mai extinse de elevi.



2.3. Metode si instrumente de cercetare

Metoda pe care am ales-o pentru aceasta tema este “Metoda chestionarului.”
Instrumentul pe care l-am folosit este chestionarul “Sunt \ nu sunt stresat la scoala”-vezi anexe-, alcatuit din 26 de itemi dintre care 24 precodificati multiplu care sunt grupate pe teme de interes astfel:
 itemii de la1-9 se refera la posibilii factori stresori generati de activitatea elevului la scoala (invatare- evaluare).
 itemii de la 10-14 vizeaza relatia dintre profesori si elevi.
 itemii de la 15-21 vizeaza modul in care sunt tratati elevii.
 itemiide la 22-24 vizeaza relatia elevilor cu psihologul scolii si modul cum sunt perceputi profesorii de catre elevi.

Intrebarile 25 si 26 sunt deschise, sunt strict personale si se refera la modul cum se manifesta stresul in cazul fiecarui individ si care sunt modalitatile prin care reusesc sa treaca peste acesta situatii.
Am ales cele 2 intrebari deschise ca sa ma asigur ce elevii sunt familiarizati cu acest concept de stres, ca au inteles intrebarile anterioare si sa aflu exact cum se manifesta stresul in fie care caz , avand in vadere faptul ca aceste manifestari sunt diferite de la individ la individ.



























Cap. 3. Rezultate . Analize. Solutii.

3.1.Rezultate. Interpretare cantitativa
1. Te consideri un elev -Majoritatea 64,7%
2. Esti capabil sa inveti tot ce ti se cere la scoala ? -Partial 60,2%
3. Esti stresat atunci cand urmeaza sa fii evaluat ? -partial 51,1%
4. Esti stresat de evaluare la toate disciplinele ? -doar la cateva 56,8%
5. Reusiti asa copiati la testele de evaluare ? -rareori 54,5%
6. Sunt profesori care favorizeaza unii dintre colegii vostrii ajutandu-I ? -da 79,5%
7. Esti stresat in timpul unui test de evaluare/ cand esti ascultat din cauza ca iti e frica sa nu: --iei o nota proasta, pentru tine conteaza media cu care termini 53,4%

8. Ce metoda de evaluare crezi ca este mai eficienta in cazul tau ? --sa existe o evaluare dupa un capitol predat 51,1%

9. Ai fost vreodata stresat din cauza ca ai fost rugat sa “chiulesti” de catre colegii tai desi tu ai vrut sa ramai la ora ? -da 50%
10. Daca ai vreo problema legata de clasa si colegi crezi ca dirigintele/a o poate rezolva ? -da 50%
11. La ora de dirigentie discutati despre problemele voastre/ alte teme legate de dezvoltarea sanatoasa a elevului ? -da67%
12. Puteti purta orice fel de discutie cu profesorii vostri ? -cu cativa 62,5%
13. Puteti sa le comunicati profesorilor ca va deranjeaza metoda de evaluare pe care o aplica la clasa ? -nu 69,3%
14. Aveti curajul sa va plangeti dirigintelui/ei despre un profesor incompetent ? -da 86,3%
15. Sunt profesori care va trateaza cu superioritate ? -cativa 60,2%
16. Sunteti luati in serios daca vreti sa propunei un anumita activitate scolara/ extrascolara ? -nu 55,6%
17. Sunteti deranjati de faptul ca sunteti tratati ca niste copii, primind mereu sarcini si ordine ? -da 51,1%
18. V-ati dorit vreodata sa fiti in alta parte decat la scoala ? -da cateva ori 69,3%
19. Sunt profesori care va plictisesc ingrozitor de tare ? -cativa 70,4%
20. Sunt pedepsiti elevii care chiulesc ? -cate odata56,8%
21. Stare de spirit a profesorului va influenteaza starea voastra de spirit ? -da 80,6%
22. Credeti ca modul de a evalua al profesorului este influentat de felul sau de a fi ? -da 57,9%
23. Psihologul scolii a vorbit la clasa voastra sa va prezinte diferite teme ? -da mai multe ori 56,8%
24. Ati avut vreodata senzatia ca nu mai puteti face fata activitatilor scolare ? -de mai multe ori 60,2%


3.2.Interpretare calitativa

Avand in vedere rezultatele optinute la intrebarile chestionarului, cu mici exceptii , majoritatea elevilor sufera de stres din cauza metodelor de evaluare (lucrari neanuntate, ascultat dupa catalog), din cauza colegilor care vor sa chiuleasca, din cauza cunostintelor ce trebuiesc insusite si carora nu le mai pot face fata.
Elevii nu-si pot marturisi nemultumirea cu privire la metodele utilizate de profesori majoritatea preferand sa fie evaluati dupa fiecare lectie predata, aceasta ar fi o metoda eficienta din punctul lor de vedere deoarece ar stii ca vor fi evaluati in fiecare zi si ar fi obligati intr-unfel sa invete constant. Dar sunt si elevi care(39,7%) consider ca cea mai buna metoda este de a fi evluat dupa fiecare capitol deoarece vor stii ca urmeaza sa fie evaluati si vor stii si ce anume sa pregateasca.
Majoritatea celor chestionati (51,1%) au recunoscut ca ii deranjeaza faptul ca sunt tratati cu superioritate de catre profesori si ca sunt considerati copii, ca nu sunt lasati sa ia decizii singuri si ca nu pot veni cu propuneri si idei care sa fie luate in seama. Aceste lucruri pot genera frustrari, nemultmiri ce pot conduce la o raceala in relatia profesor- elev aceasta putand fi perceputa de elev ca pe o lupta pe care o duce cu profesorul conducand la comportamente indesirabile din partea elevului cum ar fi: vorbe urate la adresa profesorului, chiulul de la ore, fumatul in scoala desi ii este interzis, vestimentatie nepotrivita. Acestea sunt armele cu care considera elevul ca poate lupta deoarece lupta nu este dreapta, profesorul si elevul nu sunt egali si elevul vrea sa demonstreze ca este destul de puternic, se impotriveste ca sa demonstreze ce face doar ce doreste, ca este propriul sau stapan si nu se supune.
Alti factori care genereaza stres sunt profesorii plictisitori care le pune la incercare rabdarea si asa firava in aceasta perioada. Deobicei acesti profesori nu stiu cum sa-si faca elevii sa se „indragosteasca” de disciplina pe care o predau, acest lucru tine si de felul de a fi al profesorului, sau profesorul care preda fara nici un interes , fara entuziasm.
Dispozitia profesorilor este si ea foarte importanta ,daca un profesor este nervos, va influenta elevul negativ, daca este interesat si entuziasmat de ceea ce face aceste stari vor fi preluate de elev aproape inconstient. Este posibil sa-ti trezeasca interesul o disciplina datorita felului de a fi al profesorului, daca este bine informat, cand vezi ca-ti poate raspunde la intrebari, cand este interesat de o problema pe care o pui .
Este foarte important ca profesorul sa intre in clasa zambitor, sa-i incarce cu energie pozitiva pe elevi, sa le arate ca a venit cu intentii pasnice, ca vrea sa-i ajute sa-si depaseasca conditia de nestiutori si sa devina invatati. Elevul tanjeste dupa ajutor, vrea sa stie cand face ceva bine, nu numai atunci cand greseste, elevul cauta singur daca ii este stimulata curiozitatea si este motivat, elevul vrea sa impresioneze pentru a primi atentie din partea profesorilor si colegilor acum depinde de profesor ce comportament il va face sa fie atent, faptul ca elevul a citit o carte in plus sau faptul ca vorbeste foarte urat. Si in functie de raspunsul pe care il primeste din partea profesorului elevul va actiona si pe viitor tot la fel.

3.3. Analize.

In afara de intrebarile cu raspunsuri precodificate multiplu despre care am discutat voi aduce in discutie cele doua intrebari de la finalul chestionarului:
“25.Cum se manifesta stresul in cazul vostru?”
“26.Ce modalitati utilizati pentru a scapa de stres?”
Intrebari la care am primit raspunsuri variate , dupa cum era de asteptat avand in vedere ca stresul se manifesta diferit in functie de individ, dar acele raspunsuri desi diferite se refereau la aceleasi lucruri.
Majoritatea celor chestionati au tratat cu seriozitate aceste doua intrebari si am primit raspunsuri ca (la intrebarea 25) :”sunt nervoasa”, “nu reusesc sa ma concentrez, ma doare capul”, “incep sa tremur, ma blochez”, “gandesc negativ, obseala mare”, “ma pierd cu firea, vorbesc urat”, “nu pot sa dorm”, “uit ce am invatat, ma apuca plansul”, “ma doare stomacul, nu am pofta de mancare”, etc. Simptome specifice stresului psihic.
Aceste descrieri de mai sus ne duc cu gandul la intrebarea pe care si-o pun cei care au trecut de aceasta perioada de adolescenta „Ce au tinerii din ziua de astazi?” si asa si este. In tulburarile de comportament o mare implicatie o are si stresul si nu ma refer neaparat la stresorii din mediul educativ.
Aceste raspunsuri m-au convins ca elevii cunosc conceptul de stres si sunt si constienti de acest lucru. Dar m-au mai lamurit si in alta privinta, ca intradevar adolescentii chiar sunt stresati un lucru nu tocmai imbucurator si recunosc ca nu eram prea convinsa de faptul ca rezultatele vor iesi pozitive cand mi-am ales tema.
Acesta este un lucru ingrijorator, dar mai ingrijorator este faptul ca desi adolescentii manifesta simptome ale stresului, acestia nu comunica cu nimeni , parintii chiar nu stiu ce se intampla, iar ei nu apeleaza la nici un ajutor de specialitate, unii chiar crezand ca aceste manifestari sunt normale.
La intrebarea 26. am avut chiar surprize in ceea ce priveste modul in care incerc adolescentii sa reduca starea de stres: „ascult muzica la volum maxim”, ”chiulesc de la scoala”, „ma joc pe calculator / telefon”, „ii iau pe colegi la bataie, injur profesorii”, „fumez, beau o cafea, consum alcol”, „ma izolez, nu mai vorbesc cu nimeni”, „incep sa plang, incerc sa uit ce ma deranjeaza”, „de obicei imi este imposibil sa scap de stres, nu ma pot autocontrola,”, „incerc sa fac ceva care imi place”, „ies la plimbare / in oras cu prietenii”, „vorbesc cu un prieten”.
Ce este ingrijorator este faptul ca foarte putini (5,6%) au spus ca vorbesc cu cineva , si foarte multi (45%) au spus ca beau cafea, consuma alcol, si (56,8%) nu vorbesc cu nimeni, se izoleaza, iar unii subiecti aveau ambele variante (izolare si consum de alcol,tigari).
.
3.4. Solutii
Ca o prima solutie la aceasta problema propun prezentarea de catre psihologul scolii a unor programe de informare despre aceasta tema, cu implicatiile pe care le are stresul asupra starii de sanatate, asupra comportamentului unei persoane.
O a doua solutie este de a informa parintii si profesorii –care cred ca elevii sunt prea mici ca sa fie stresati, ca nu au probleme serioase- despre aceasta problema.
O a treia solutie este de a rezolva problema de comunicare dintre profesori si elevi iar pentru aceasta am adaptat un set de reguli pentru parinti („Psigologia adolescentului si a varstelor adulte”, Ana-Maria Marhan si Cristian Vasile) si l-am transformat intr-un set de reguli pentru profesori- vezi anexe-.
Si o ultima solutie este aceea de a primi ajutor de specialitate in cazurile mai grave in care nu stiu ce sa mai faca pentru a se relaxa, de o primi sugestii de exercitii care reduc starea de agitatie si tensiune si cateva sfaturi in ceea ce priveste consumul de cafea, alcol si tigari pentru a reduce stresul.
















































Concluzii

Inca de la inceput m-a interesat aceasta tema, am fost curioasa sa aflu daca adolescentii din zilele noastre sunt intradevar stresati sau o spun referindu-se la altceva. Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam ca 96,5% dintre adolescentii chestionati sa manifeste simptome ale stresului, mai mult sau mai putin grave.
Cred ca stresul in cazul acestor adolescenti se manifesta destul de putin dar totusi cred ca are o destul de mare influenta asupra modului in care se comporta elevii, in modul in care interactioneaza cu profesorii , cu colegii lor dar felul cum se privesc pe ei insisi.
Date fiind aceste rezultate,un lucru sigur pe care il voi face va fi sa ma intorc la liceele in care am aplicat chestionarul si sa le comunic rezultatele si sa le propun un program de informare despre stres si implicatiile lui in activitate elevului si sper sa nu fiu tratata cu indiferenta.






























Anexe

Reguli pentru p rofesori si elevi:




PROFESORI ELEVI

-respectati intimtetea elevului -respectati intimitatea profesorilor
-oferiti nu doar sfaturi ci si axemple de comportament -consultati-va cu profesorii/dirigintele pentru rezolvarea problemelor voastre
-incurajati ideile(cautarile) elevului -luati in considerare drepturile profsorilor
-pastrati secretele incredintate -fiti politicosi cu profesorii mai ales in clasa
-nu fiti exagerat de exigent -nu va criticati profesorii
-incercati sa tratati elevul ca pe un adult responsabil -priviti-va in ochi profesorii in timpul conversatiei
-uitati-va in ochii elevului in timpul conversatiei -respectati dorintele lor chiar si atunci cand sunt absenti
-veniti in sprijinul elevului chiar si atunci cand el nu este de fata -acceptati supravegherea si grija profesorilor
-considerati-va responsabil pentru comportamentul elevului -respectati aprecierile si evaluarile profesorilor chiar si atiunci cand vi se par demodate
-nu criticati aspru alegerile elevului


















SUNT/ NU SUNT SRESAT LA SCOALA
1. Te consideri un elev
-bun
-mediu
-mai putin bun
2. Esti capabil sa inveti tot ce ti se cere la scoala ?
-da
-partial
-nu
3. Esti stresat atunci cand urmeaza sa fii evaluat ?
-da
-partial
-nu
4. Esti stresat de evaluare la toate disciplinele ?
-doar la cateva
-aproape toate
-toate
-nici una
5. Reusiti asa copiati la testele de evaluare ?
-deseori
-rareori
-niciodata
6. Sunt profesori care favorizeaza unii dintre colegii vostrii ajutandu-I ?
-da
-nu
7. Esti stresat in timpul unui test de evaluare/ cand esti ascultat din cauza ca iti e frica sa nu:
-iei o nota proasta, pentru tine conteaza media cu care termini
-te faci de ras, nu vrei sa strici parerea clegilor despre tine
-sa nu-ti dezamagesti parintii, profesorii
-sa nu te dezamagesti pe tine insuti
8. Ce metoda de evaluare crezi ca este mai eficienta in cazul tau ?
-sa existe evaluare dupa fiecare lectie
-sa existe o evaluare dupa un capitol predate
-sa existe evaluare semestriala
9. Ai fost vreodata stresat din cauza ca ai fost rugat sa “chiulesti” de catre colegii tai desi tu ai vrut sa ramai la ora ?
-da
-nu
-deseori
-rareori

10. Daca ai vreo problema legata de clasa si colegi crezi ca dirigintele/a o poate rezolva ?
-da
-nu
-nu stiu
11. La ora de dirigentie discutati despre problemele voastre/ alte teme legate de dezvoltarea sanatoasa a elevului ?
-da
-facem alta ora
-nu facem nimic
12. Puteti purta orice fel de discutie cu profesorii vostri ?
-da
-cu cativa
-nu
13. Puteti sa le comunicati profesorilor ca va deranjeaza metoda de evaluare pe care o aplica la clasa ?
-da
-nu
14. Aveti curajul sa va plangeti dirigintelui/ei despre un profesor incompetent ?
Da
-nu
15. Sunt profesori care va trateaza cu superioritate ?
-cativa
-majoritatea
-toti
-nici unul
16. Sunteti luati in serios daca vreti sa propunei un anumita activitate scolara/ extrascolara ?
-da
-nu
17. Sunteti deranjati de faptul ca sunteti tratati ca niste copii, primind mereu sarcini si ordine ?
-da
-nu
-nu suntem tratati ca niste copii
18. V-ati dorit vreodata sa fiti in alta parte decat la scoala ?
-odata
-de cateva ori
-de fiecare data
-niciodata
19. Sunt profesori care va plictisesc ingrozitor de tare ?
-cativa
-majoritatea
-toti
-nici unul
20. Sunt pedepsiti elevii care chiulesc ?
-da
-nu
-cate odata
21. Stare de spirit a profesorului va influenteaza starea voastra de spirit ?
-da
-nu
22. Credeti ca modul de a evalua al profesorului este influentat de felul sau de a fi ?
-da
-nu
-nu stiu
23. Psihologul scolii a vorbit la clasa voastra sa va prezinte diferite teme ?
-odata
-de cateva ori
-niciodata
24. Ati avut vreodata senzatia ca nu mai puteti face fata activitatilor scolare ?
-odata
-de mai multe ori
-niciodata
25. Cum se manifesta stresul in cazul vostru ? Descrieti:





26. Ce metode folositi pentru a scapa de stres ?















BIBLIOGRAFIE


1. Ana-Maria Marhan si Cristian Vasile ,”Psihologia adolescentului si a varstelor adulte”.
2. George S. Everly, Jr. & Jeffry M. Lating, „A Clinical Guide to the Treatment of the Human Stress Response”, ed. Kluwer Academic Publishers .
3. I.B. Iamandescu, „Elemente de psihosomatica generala si aplicata”,ed. INFO Medica.
4. Steven J. Stein, Ph.D and Howard E. Book, M.D, „Emotional inteligence and your success”, ed. Jossey Bass.